LIMITELE LIBERTATII DE EXPRIMARE. POLITICIENI, JURNALISTI, MAGISTRATI – Comentarii si jurisprudenta

Cartea de fata reprezinta prima analiza aprofundata a libertatii de exprimare prin prisma practicii judiciare interne si a jurisprudentei relevante a Curtii Europene a Drepturilor Omului, surprinzand diversitatea intrebarilor pe care le poate genera exercitarea sa in spatiul public, dar si interferentele cu alte drepturi, atribute sau libertati, prin raportare la care i se definesc limitele.

Comentariile autorilor urmaresc aplicarea principiilor pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului le-a impus in jurisprudenta sa ca fiind necesare in orice demers in care se cauta justul echilibru intre libertatea de exprimare si, in special, impiedicarea ingerintelor in sfera vietii private, inclusiv sub aspectul respectarii onoarei, demnitatii si reputatiei persoanei.

Lucrarea poate constitui, pe langa clasicul instrument metodologic necesar mediului universitar, magistratilor si avocatilor, si o foarte utila sursa de repere in functie de care politicienii, jurnalistii si orice alte persoane care se manifesta in spatiul public isi pot exercita libertatea de exprimare.

Autorii Vasile Bozesan, Dragos-Alin Calin, Ionut Militaru, Florin Mihaita, Dorin Pana

Detalii tehnice: Editura Hamangiu

(560 pagini. ISBN 978-606-678-987-5)

Anunțuri

DREPT PROCESUAL CIVIL. GRILE PENTRU TESTAREA CUNOSTINTELOR – Cu explicatii ale variantelor de raspuns. Examen de licenta, admitere in profesie, definitivat, promovare

Militaru_grile_drept_procesual_civilDin punctul de vedere al instituției care formează sau recrutează profesioniști ai dreptului, testele grilă constituie o modalitate rapidă și obiectivă de verificare a cunoștințelor juridice, complexă din punct de vedere al capacității de a raționa logico-juridic, motiv pentru care ocupă un loc deosebit de important în procesul de evaluare sau selecție.
Din punctul de vedere al celui aflat într-un astfel de proces, testele grilă reprezintă și un instrument de autoevaluare, suficient de atractiv din perspectiva diversității problemelor de drept, teoretice și practice, parcurse într-un timp relativ scurt.
Pornind de la această realitate, în contextul reformei majore a dreptului intern prin adoptarea noilor Coduri, autorii și-au propus să pună la dispoziția tuturor celor interesați un astfel de mecanism de evaluare și, respectiv, de autoevaluare, pornind de la portofoliul examenelor sau concursurilor tradiționale din ultimul deceniu, transpus în actualitatea noilor reglementări și dezvoltări doctrinare, conform tematicii și bibliografiei pentru anul în curs, de o manieră cât mai cuprinzătoare sub aspectul materiei de studiu acoperite.
Astfel, cele 1111 teste grilă, concepute și sistematizate după structura noului Cod de procedură civilă (cuprins), într-o manieră cvasi-exhaustivă, permit aprofundarea cunoștințelor de drept procesual civil pe parcursul seminariilor, dar și pregătirea examenelor de an sau de licență ori a concursurilor de admitere, definitivat sau promovare în profesiile juridice (magistratură, barou, notariat etc.).
Grilele au fost elaborate în sistem semi-deschis (trei variante, cel puțin un răspuns corect, maxim două răspunsuri corecte), adoptat de majoritatea instituţiilor ce recrutează, formează sau evaluează profesionişti ai dreptului.
Deloc surprinzător, pentru toţi cei care se pregătesc pentru examene sau concursuri, principalul element de atracţie îl vor constitui explicaţiile tuturor variantelor de răspuns, care ocupă mai bine de jumătate din întregul volum (extras).
Dat fiind că doctrina de specialitate și practica judiciară se află în plin proces de „sedimentare interpretativă” post-codificare, autorii oferă o motivare amplă a soluțiilor alese, cu explicaţii detaliate sau trimiteri la textele legale în vigoare până la 15 iulie 2014 și la lucrările relevante din doctrina de specialitate, încercând, totodată, să evite chestiunile cu caracter controversat, regulă impusă de orice sistem de evaluare, în scopul asimilării cât mai facile a sistemului de rezolvare a grilelor, dar si al fixării temeinice a cunoștintelor în materie.

Autorii Serena Evda Militaru, Ionut Militaru

Detalii tehnice: Editura Hamangiu

(377 pagini. ISBN 978-606-27-0038-6)

Conferinţa „Instanţele naţionale şi jurisprudenţa CEDO în materia contravenţiilor. Prezumţia de nevinovăţie vs. prezumţia de legalitate”, 08.12.2011

Asociaţia Magistraţilor Europeni pentru Drepturile Omului (AMEDO), Asociatia Forumul Judecătorilor din România şi Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice din cadrul Academiei Române organizează, în data de 8 decembrie 2011, ora 14, la sediul Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125,

Conferinţa

„Instanţele naţionale şi jurisprudenţa CEDO în materia contravenţiilor.

Prezumţia de nevinovăţie vs. prezumţia de legalitate”

Cu această ocazie vor fi acordate Premiile Revistei Forumul Judecătorilor.

Agenda conferinţei va fi comunicată în timp util. CSDE vă mulţumeşte pentru retransmiterea acestei invitaţii către toate persoanele interesate. Nu se percepte taxă de participare. Locurile sunt limitate, înscrierea participanţilor realizându-se în ordinea cronologică a confirmărilor, prin e-mail (mihai.sandru@csde.ro).

Parteneri: Revista Forumul Judecătorilor, JurisClasor CEDO,Asociaţia Magistraţilor Europeni pentru Drepturile Omului (AMEDO), Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Editura Universitară, Editura Hamangiu, Revista „Dreptul” – Uniunea Juriştilor din România; Editura C.H.Beck, Societatea de Ştiinţe Juridice.

Parteneri media: JURIDICE.ro, infolegal.ro, caleaeuropeana.ro, Curierul Judiciar.

AGENDA (provizorie a) CONFERINTEI

Partea I. Studii si comunicari

Alexandra Neagu – Controversa aplicabilitatii art. 6 CEDO in materia  contraventiilor rutiere transata in decizia de inadmisibilitate din  cauza Ioan Pop impotriva Romaniei

Ionut Militaru – Masura ridicarii vehiculelor stationate  neregulamentar. Competenta instantelor interne de solutionare a  contestatiei si analiza jurisprudentei CEDO in materie

Mircea Ursuţa – Probaţiunea în procedura contravenţională română în lumina jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului

Dezbatere si lansare de carte:

Ovidiu Podaru, Radu Chirita – Regimul juridic al contraventiilor. O.G. nr. 2/2001 comentata, Hamangiu, 2011

Partea a II-a. Premiile Revistei Forumul Judecatorilor

Conferinţa «Hotărârile pronunţate de CEDO împotriva României. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile. Aplicarea procedurii hotărârilor pilot pentru disfuncţionalităţi sistemice»

Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice din cadrul Academiei Române, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Editura Universitară organizează la data de 21 octombrie 2010, ora 14.00, la sediul Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125

Conferinţa

«Hotărârile pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva României. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile. Aplicarea procedurii hotărârilor pilot pentru disfuncţionalităţi sistemice»

În februarie 2010, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a luat în discuţie aplicarea procedurii pilot în două cauze, cu privire la imobilele naţionalizate confiscate în mod abuziv de regimul comunist din România în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Hotărârile pilot adoptate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care relevă o tendinţă de constitiuţionalizare a activităţii Curţii, au menirea de a identifica acele probleme juridice controversate cu care se confruntă în mod constant un număr mare de justiţiabili care se adresează Curţii de la Strasbourg.

În această procedură, Curtea se pronunţă asupra unei situaţii care a generat un val de cereri şi care relevă o problemă structurală a sistemului de drept, indicând măsurile generale ce trebuie luate pentru a elimina inadvertenţele sistemice şi structurale care determină numărul foarte mare de cereri.

Odată cu declanşarea procedurii, toate cauzele aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului, având acest obiect, au fost suspendate până când autorităţile statului român vor adopta măsurile legislative, administrative şi bugetare care vor fi impuse.

În cauza Maria Atanasiu şi alţii, a cărei soluţie s-a pronunţat la data de 12 octombrie 2010, Curtea a invocat cele peste 1.000 de cauze având ca obiect restituirea imobilelor naţionalizate de statul român şi cauzele în care România este frecvent condamnată pentru diversele încălcări ale Primului Protocolul adiţional la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Curtea a atras atenţia că, în ciuda zecilor de hotărâri prin care s-a pronunţat asupra ineficienţei mecanismului de acordare a compensaţiilor pentru imobilele naţionalizate de statul român, nu s-au realizat progrese semnificative în privinţa reformării şi consolidării cadrului legislativ în materie.

Care sunt remediile pentru disfuncţionalităţile sistemice şi care ar putea fi autoritatea responsabilă pentru acest val de hotărâri?

În urma numeroaselor condamnări ale României, în opinia publică s-a transmis cu o siguranţă specifică, de către oamenii politici, presă ori de către reprezentanţi ai autorităţilor publice, ideea că judecătorii poartă vina exclusivă a acestor condamnări, desigur, în planul cauzalităţii fiind ultima verigă înainte de trimiterea unei cauze pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului. O astfel de opinie se bazează pe argumente speculative, iar nu pe o cercetare ştiinţifică amănunţită. Continuă lectura

Fişe tematice de jurisprudenţă CEDO

Grefa Curţii Europene a Drepturilor Omului a creat o remarcabilă serie de fişe ce cuprind jurisprudenţa pe diverse teme. Fişele sunt foarte interesante datorită faptului că pun în valoare cauze recente, fiind menţionate chiar şi cauzele pendinte pe rolul Curţii.

Potrivit comunicatului de presă  « La Cour lance des fiches thématiques sur sa jurisprudence » din 30 septembrie 2010, această creaţie se înscrie în cadrul « Planului de acţiune adoptat în urma Conferinţei de la Interlaken » în ianuarie 2010 (a se vedea Declaraţia de la Interlaken din 19 ianuarie 2010). Curtea speră ca efectul unei mai bune cunoaşteri a jurisprudenţei în statele membre va fi rezolvarea litigiilor în cadrul proceselor din faţa jurisdicţiilor interne, în scopul degrevării judecătorilor europeni de numărul mare de plângeri (a se vedea Raportul anual al CEDO pentru 2009).

Continuă lectura

Lansare Revista Forumul Judecătorilor

antet-RFJUniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Editura Universitară organizează festivitatea în cadrul căreia va fi lansată

REVISTA FORUMUL JUDECĂTORILOR

Evenimentul urmează a se desfăşura la Clubul Academiei Române (Calea Victoriei nr. 125, sectorul 1, Bucureşti, harta), marţi 07 aprilie 2009, începând cu ora 14:00.

Revista urmăreşte în primul rând să prezinte atitudinile judecătorilor legate de funcţionarea şi necesitatea revista-forumul-judecatorilorreformării sistemului judiciar, dar nu va ocoli nici aspectele doctrinare sau jurisprudenţiale relevante. RFJ nr. 1/2009 (citeşte)

La eveniment vor fi prezenţi, în calitate de moderator, dl. prof. univ. dr. Adrian-Paul Iliescu, iar în calitate de vorbitori, d-na judecător lector univ. dr. Lavinia Lefterache, dl. judecător Dragoş Călin, dl. judecător Adrian Neacşu, dl. judecător Ionuţ Militaru, d-na judecător Roxana Lăcătuşu, dl. judecător Ciprian Coadă, dl. conf. univ. dr. Daniel-Mihail Şandru, dl. director drd. Vasile Muscalu, dl. Mihai Banu.

Programul conferinţei

14.00-14.15 Înregistrarea participanţilor

14.15-14.30 judecător Dragoş Călin, vicepresedinte U.N.J.R. – „Revista Forumul judecătorilor ” 

14.30-14.45 judecător Adrian Neacşu, membru al Consiliului Director al U.N.J.R – 2009, anul sindicalizării judecătorilor?

14.45-15.00 judecător Ionuţ Militaru, membru U.N.J.R. – Adevăr sau provocare: respectarea independenţei justiţiei

15.00-15.15 judecător Lavinia Lefterache, membru al Senatului U.N.J.R. – „Impactul codurilor de procedură asupra sistemului judiciar”

15.15-15.30 judecător Ciprian Coadă, membru U.N.J.R. – Priorităţi actuale ale sistemului judiciar în contextul strategiei de reformă

15.30-16.00 Dezbateri. Închiderea conferinţei.