Repartiţia magistraţilor definitivi – update

csm-romaniaPlenul CSM a decis în unanimitate că repartiţia se face cu respectarea principiului priorităţii în cadrul fiecărei specializări datorită faptului că anul acesta procedura de organizare a examenului impunea existenţa a două variante de examen, diferenţiat pentru procurori şi judecători, şi nu s-a dat posibilitatea candidaţilor de a opta de la început pentru varianta de examen dorită. Nu a fost vorba despre vreo modificare a textelor legale, ci de o interpretare a acestora.

Judecătorii au optat pentru posturile de judecători, iar procurorii pentru posturile de procuror şi, ulterior, pentru posturile de judecător rămase.

Practic soluţia plenului CSM a dovedit azi că amânarea intempestivă a repartiţiei era justificată şi că obiecţiunile erau întemeiate. Această situaţie putea fi însă evitată prin publicarea pe site a datei repartiţiei cu o săptămână înainte, însoţită de clasament şi reguli, pentru a nu-i obliga pe cei care au venit în Bucureşti de la sute de kilometri să-şi prelungească şederea mai mult decât putea fi prevăzut.

Anunțuri

Inechitate la repartiţia magistraţilor definitivi

csm-romaniaAtrag atenţia asupra nedreptăţii ce se poate crea prin aplicarea unei proceduri de repartizare a tuturor candidaţilor judecători şi procurori care au susţinut   examenul de capacitate organizat în sesiunea 9 noiembrie – 9 decembrie 2008 pe baza unui singur clasament, fără a ţine cont de specializarea fiecăruia şi de opţiunea acestora la susţinerea probelor scrise şi orale.

Într-un mod total netransparent am fost cu toţii induşi în eroare pentru a fi puşi zilele acestea în faţa unui fapt împlinit. Astfel, candidaţii au fost repartizaţi din oficiu înainte de susţinerea examenului în funcţie de specialitatea fiecăruia.

Personalul asimilat a avut drept de opţiune la susţinerea examenului cu judecătorii sau procurorii, fiind evident că între cele două variante există diferenţe. 

Aceste diferenţe, evidente, au constat în faptul că subiectele de la proba scrisă sunt întocmite de comisiii diferite, iar lucrările sunt corectate de comisii diferite. Comisii diferite au elaborat şi subiectele la proba orală şi au notat candidaţii, neexistând prin urmare aceeaşi unitate de măsură în clasamentul final.

Rezultatele finale au fost afişate de fiecare dată pe specializare, tabelele diferite transmiţând candidaţilor mesajul că opţiunile se vor face în funcţie de specializare şi numai după aceea schimbarea specializării se poate realiza potrivit locurilor rămase.

Existenţa unei tematici unice nu justifică această procedură, deoarece nu tematica poate da măsura în departajarea candidaţilor, ci numai şansele egale reprezentate în acest caz de subiecte scrise comune, comisii comune de corectare şi comisii de notare comune la proba orală.

Prin Hotărârea CSM nr. 652/2007 publicată în M.Of. nr. 695/12.10.2007 a fost abrogat alin. 2 al art. 38 din Hotărârea CSM nr. 581/2006, care prevedea că judecătorii stagiari pot opta numai pentru posturi de judecător, iar procurorii stagiari, numai pentru posturi de procuror.

Abrogarea acestui text nu trebuie interpretată ca o recunoaştere a posibilităţii de a opta diferit de specializarea candidatului, într-un clasament comun, în condiţiile în care subiectele au fost diferite, comisiile au fost diferite şi nu s-a oferit şansa candidaţilor de a-şi alege liber subiectele şi comisiile.

Ne întrebăm retoric de ce personalul asimilat a avut posibilitatea de a opta (90% alegând comisiile pentru procurori), iar judecătorii şi procurorii au fost obligaţi să susţină examenul în faţa comisiilor corespunzătoare specializării lor?

Întregul sistem de examinare trebuie să fie previzibil, iar raţiunea existenţei acestuia rezultă tocmai din principiul specializării.

Potrivit art. 16 alin. 3 din Legea nr. 303/2004, după primul an de cursuri, auditorii de justiţie optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul posturilor, pentru funcţia de judecător sau procuror, iar în baza art. 19 alin. 2 din aceeaşi lege auditorii de justiţie care au promovat examenul prevăzut la alin. 1 vor fi numiţi, potrivit legii, de regulă, în funcţiile pentru care au optat după primul an de cursuri în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.

Din aceste dispoziţii legale rezultă fără echivoc că regula este de a respecta specializarea fiecărui magistrat.

Or, acceptând interpretarea dată de CSM, s-ar putea ajunge la obligarea unui candidat să schimbe specializarea din cauza inexistenţei posturilor, ocupate înaintea sa de un candidat care a susţinut examenul în baza unor subiecte diferite şi în faţa unor comisii diferite.

Conform art. 12 alin. 1 din Hotărârea CSM nr. 581/2006 probele scrise constau în lucrări cu subiecte distincte pentru judecători şi procurori, inclusiv soluţionarea unor speţe şi redactarea de lucrări cu caracter practic, în funcţie de specificul activităţii candidaţilor.

Potrivit art. 28 alin. 3 din Legea nr. 303/2004 probele cu caracter practic constau în soluţionarea de speţe şi întocmirea de acte judiciare, distincte pentru judecători şi procurori, în funcţie de specificul activităţii acestora.

Aşa cum este conceput sistemul de evaluare, nu s-ar putea răsturna principiul specializării în sensul de a permite unui candidat judecător/procuror să opteze înaintea unui candidat procuror/judecător, pentru postul dorit de cel din urmă.

Repartiţia trebuie să respecte legea în spiritul ei, printr-o interpretare sistematică a legilor de organizare, în conformitate cu principiile aşteptării legitime şi al şanselor egale la ocuparea aceluiaşi post.

Este foarte grav dacă asta s-a urmărit de la bun început, într-un mod total netransparent şi lipsit de orice previzibilitate, deoarece exista posibilitatea de a organiza în mod corect şi nediscriminatoriu examenul, prin:

          anunţarea intenţiei de la începutul sesiunii de examen;

          susţinerea probelor scrise pe baza aceloraşi subiecte, cu comisii unice de elaborare şi corectare;

          susţinerea probelor orale pe baza aceloraşi subiecte, cu comisii unice de elaborare şi notare, intervenind doar un singur element alea, acela al extragerii de către candidat a unui singur bilet;

          oferirea posibilităţii de a opta pentru susţinerea examenului potrivit oricărei specializări, în condiţiile în care au fost concepute comisii diferite şi subiecte diferite. Astfel, judecătorii trebuiau să poată opta pentru susţinerea examenului pe baza subiectelor şi în faţa comisiilor pentru procurori, şi invers, urmând ca în final să se realizeze un singur clasament.

          oferirea posibilităţii de a opta pentru susţinerea examenului potrivit altei specialităţi, cu consecinţa participării candidatului ce urmărea schimbarea specializării la repartiţia conform notelor obţinute la aceleaşi subiecte şi în faţa aceloraşi comisii; Candidaţii care nu şi-au exteriorizat de la bun început această intenţie să nu poată opta decât după repartizarea celeilalte specializări.

În condiţiile în care nu au fost respectate aceste minime principii, se nasc discriminări evidente deoarece nu ar exista o departajare reală, cu respectarea şanselor fiecărui candidat de a soluţiona aceleaşi subiecte şi de a fi notat de aceeaşi comisie, ca toţi ceilalţi, în faţa cărora poate pierde dreptul de a opta pentru un anumit post.  

Inconsecvenţa CSM-ului este evidentă pentru că la examenul de admitere directă în magistratură pentru jurişti cu 5 ani vechime, deşi tematica este unica, subiectele şi comisia de elaborare şi corectare sunt comune, candidaţii îşi exprimă opţiunea de la bun început pentru post de procuror sau judecător. Regula instituită de CSM prin art. 23 alin. 3 şi 4 din Regulament este că opţiunea (procuror/judecător) poate fi schimbata numai după repartiţia celorlalţi candidaţi.

În măsura în care nu se va respecta criteriul specializării înainte de a oferi candidaţilor posibilitatea de a a alege un post pe altă specializare, vom ataca în contencios administrativ hotărârea Plenului CSM prin care se propune Preşedintelui României numirea în funcţie a magistraţilor definitivi cu consecinţa suspendării întregii proceduri, vom cere Preşedintelui să refuze numirea magistraţilor datorită vicierii procedurii prin lipsă de transparenţă şi prin aplicarea unor criterii discriminatorii de departajare şi vom sesiza Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

            Reacţii în presă.

http://www.juridice.ro/stiri-juridice/flux-stiri/38328.html

http://www.cotidianul.ro/magistratii_care_au_absolvit_inm_protesteaza_fata_de_modul_in_care_csm_repartizeaza_posturile-69338.html

http://www.infolegal.ro/magistratii-care-au-absolvit-inm-protesteaza-fata-de-modul-in-care-csm-repartizeaza-posturile/2009/01/07/

http://www.infolegal.ro/plenul-csm-va-cauta-solutii-pentru-nemultumirile-tinerilor-magistrati-in-sedinta-de-astazi/2009/01/08/

http://www.freenews.ro/_public/ro/stire/80318/

http://www.gardianul.ro/Magistratii–care-au-absolvit-INM-protesteaza-fata-de-modul-%C3%AEn-care-CSM-repartizeaza-posturile-s127259.html

 

“Magistratura pentru toţi” – admiterea continuă

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Aflăm de pe ordinea de zi a CSM-ului din 04 septembrie 2008 (pct. 7) că se mai organizează un concurs de admitere în magistratură direct pe post.

more about „3 x 3 – Emisiuni – REALITATEA .NET„, posted with vodpod

 

Sigur, CSM-ul stie ce are de făcut. Mai organizează un concurs, ocupa nişte locuri sa bifeze o rubrica in raportul de tara din decembrie, are si acoperire ca a fost cu examen, iar nu cu interviu, insa pe termen lung aceasta strategie mi se pare dezastruoasa.


Trebuie studiat proiectul de la pct. 8 de pe aceeaşi ordine de zi, insa eu sunt de parere ca trebuie luata o poziţie mai ferma, in sensul ca testarea cunoştinţelor si a aptitudinilor practice trebuie sa devină o garanţie reală a calităţii recrutării personalului în magistratură. Trebuie pus accent pe sistemul elitist de recrutare si pe asigurarea unei faze eliminatorii, ca si in cazul absolvenţilor INM. Cum vad eu ca s-ar putea face asta:

 

1. Folosirea capacitatii maxime a INM (200 de locuri, cum afirma preşedintele CSM ieri la Realitatea Tv) – anul asta este tardiv, pentru ca au avut „planul” făcut. Realitatea dovedeşte ca la ambele concursuri candidează persoane cu peste 5 ani vechime si câteodată numai întâmplarea face sa eşueze la unul si sa reuseasca la altul. Lipsa unui concurs direct va trimite candidaţii la singurul concurs posibil, astfel ca nu se va pierde din numărul celor interesaţi. Argumentul ca unii au familii, obligaţii etc. nu este valid pentru ca oricum după examen ei vor fi repartizaţi de-aiurea pe hartă.

 

2. Mentinerea admiterii directe ca modalitate extraordinara de admitere in magistratura, organizata numai pe baza unor cifre concrete din care sa rezulte deficitul de personal si numai pe baza unei note de fundamentare (aici trebuie studiate costurile admiterii directe, pentru a vedea daca diferenţele justifica in mod necesar măsura)

 

3. Reducerea perioadei INM, de la 2 ani, la 1 an si 6 luni (se reduc cheltuielile apreciabil si părerea mea este ca se pot elimina multe perioade din cursul anilor de studiu)

 

4. Introducerea stagiului obligatoriu si a examenului de definitivat pentru ambele categorii, absolvenţi INM sau magistraţi intraţi direct pe post (este singura garanţie a calitatii si este un examen cu adevărat dificil, care  va permite ca după 1 an sa filtram din nou „valorile”. Existenta unui număr apreciabil de magistraţi stagiari ar degreva considerabil magistraţii definitivi de cauzele prev de art. 23 din Legea 303. Numai daca mă gândesc la somaţii si plângeri contravenţionale sau la pretenţii pana in 100 de milioane, sunt convins ca sedintele definitivilor s-ar subţia considerabil.  In felul asta, cei direct pe post nu vor judeca direct revendicări de case si cauze de fond funciar ori penale cu arestaţi si complexitate maxima.

Mă opresc aici, dar lista argumentelor rămâne deschisă.

Din ciclul „Magistratura pentru toţi”

 

Imbulzeala la portile magistraturii, care de data aceasta au si cedat.

CSM a suplimentat numarul de posturi pentru concursul de admitere directa in magistratura, dupa abrogarea procedurii prin interviu.

Ma uitam pe rezervarile facute de INM pentru cei cu 5 ani vechime la hotel Capitol sau Ibis.

Tariful pe zi este in medie de 75 de euro. Asa cum cred eu, acesti bani sunt platiti de CSM, via INM, pentru ca oamenii au fost numiti de Presedinte si probabil apar detasati. Sper sa nu gresesc.

Ei sunt in medie 100 de oameni cu cazare, judecatori si procurori .

Sa inmultim asadar 100 cu 75 euro x 25 de zile (6 iulie – 1 august) sa vedem ce rezultat avem… 187.500 de euro!!

Si acum, stau si ma gandesc cat cheltuie INM cu caminul auditorilor intr-un an. Nu mai spun ca auditorii platesc din „bursa” toate cheltuielile lunare. Probabil banii cheltuiti intr-o luna cu „infuzia” de experienta si forta de munca, cei 187.500 de euro!!, ar fi ajuns pentru a plati bursa de 1500 de lei pentru vreo 30 de auditori pe doi ani (am calculat si asta).

Nu mai punem la socoteala faptul ca in aceasta perioada noii magistrati au salariu de definitiv, corespunzator vechimii lor de 5 anisori, iar un stagiar trecut prin INM isi rupe coatele pentru 19 milioane si mai are de trecut si un examen de capacitate, mult mai greu decat testul de cunostinte generale dat de ei.

Daca nu v-am pierdut pana aici, va intreb:

De ce avea atata nevoie CSM de oamenii astia daca in raportul pe anul 2007 ne informeaza la pagina 263 ca sunt 144 posturi de judecator libere la judecatorii in care – evident – puteau fi numiti absolventii INM (cam 80-90) ?!?

In plus, CSM ne anunta triumfator ca mai exista doar 2 posturi vacante dupa aceasta „isprava”, asa ca ne gandim serios daca nu inchidem INM de anul asta, luandu-se in discutie reducerea numarului la admitere sau chiar organizarea admiterii din doi in doi ani.